Timisoara, municipiu situat in Campia de vest a Banatului, este conform recensamantului din1991, al treilea oras ca marime din tara.
Situat la 570 de km de capitala tarii,Timisoara, al carui nume este dat de raul Timis ce brazdeaza zona, constituie cel mai vestic oras de mari dimensiuni de pe teritoriul Romaniei si este locul de unde ne incepem calatoria.
Anul nasterii unitatii de invatamant a cooperatitei mestesugaresti din Timisoara poate fi considerat 1956, cand, intr-un imobil inchiriat pe strada Tigrului nr. 7, a fost deschis “Centrul scolar UCECOM”. La inceput, acesta a functionat cu doua sali de clasa, in care luau loc, spre a se pregati, conducatorii organizatiile cooperatiste si sefii centelor de comanda confectii. Cursurile erau organizate pentru o durata de 6 luni sau 1 an, pentru domeniile acelor meserii specifice cooperatiei mestesugaresti din ramurile metal, confectii imbracaminte si mobila.
Scoala a inceput cu o baza materiala modesta, avand in cladirea din strada Tigrului (folosita in comun cu o gradinita si cu fosta Scoala medie nr.5): doua sali de clasa, 5 dormitoare,o cantina cu 60 de locuri pe serie, un teren de volei, spalator, sala de dusuri etc. Incalzirea se facea cu combustibil solid.
In primul an de functionare, in planul de scolarizare figurau doar 3 clase: o clasa de croitori (barbati si femei), o clasa de tamplarie si o clasa mixta (depanatori radio, ceasornicari, bijutieri, electricieni, mecanici auto, tinichigii auto, mecanici motoare Diesel, cazangii si lacatusi). Pe masura extinderii si diversificarii obiectivelor sale, scoala si-a marit an de an zestrea sa materiala. Astfel, printr-o investitie de cca. 1.200.000 lei, suma obtinuta din fondul centralizar al Uniunii Regionale a Cooperativelor Mestesugaresti (URCM), se da in functiune, in decembrie al Uniunii Regionale a Cooperativelor Mestesugaresti (URCM), se da in functiune, in decembrie1963, in strada Aurel Vlaicu nr. 6, un local propriu pentru scoala profesionala, dispunand de 8 sali de clasa si doua laboratoare.
In anul 1964 s-a organizat un curs de calificare pentru depanatorii de radio cu o durata de 6 luni. Se facea numai o pregatire teoretica, precum si un numar redus de ore de laborator.
Incepand cu anul scolar 1970/1971, Scoala profesional UCECOM se transforma in Grupul Scolar UCECOM, intrucat scolii profesionale i se adauga si o scoala de specializare postliceala pentru electronisti depanaturi radio-Tv.Cu acest prilej se amenajeaza 4 laboratoare de electronica radio-Tv, dotate la un niel foarte bun, prin grija UCECOM.
La scoala postliceala, cu durata de studiu de 3 ani, s-au scolarizat elevi din toate judete din Transilvaia (mai putin Brasov), din Banat si din judetele Mehedinti, Dolj,Gorj si olt.
In pas cu dezvoltare deosebita a sectorului serviciilor pentru populatie si mica industrie, din fondul de investitii al cooperatiilor mestesugaresti se da in functiune un mou complex scolar, la 1 decembrie 1975 in Calea Bogdanestilor nr. 32 A.
Acest complex era format dintr-o cladire cu 16 sali de clasa si doua cabinete, doua camine cu o capacitate totala de cazare pentru 630 de elevi, centrala termica si spalatorie.Scoala detinea , pentru vremea respactiva , aparatura moderna necesara derularii procesului de invatamant astfel incat se putea afirma ca nu exista o scoala mai bine dotata in municipiul Timisoara.
In anii 1975 si 1977, doua clase standard sunt transformate in amfiteatru, imbunatatindu-se conditiile de lucru la clasele cu efective numeroase.Aceste amfiteatre au devenit spatiul cel mai cautat pentru lectiile deschise, pentru simpozioane si demonstratii speciale.In perioada 1978-1985 se mareste numarul de acbinete, fiecare meserie ajungand sa dispuna de un cabinet propriu, dotat cu mijloace de invatamant corespunzatoare.Ateliarul de tamplarie din strada Aurel Vlaicu nr.6 se doteaza cu utlaje moderne, cu o instalatie de exhausare a rumegusului, devenind un atelier in care se putea executa orice tip de mobila.Pentru productia de mobilier scolar, unitatea de invatamant UCECOM a devenit principalul furnizor al Inspectoratului Scolar din localitate pentru care a executat, de altfel si alte tipuri de prestari servicii.
Un capitol special din viata scolii l-a reprezentat colaborarea cu Institutul Politehnic”Traian Vuia”din Timisoara, conditii in care scoala a xeecutat un numar mare dea aparate speciale, printre care se pot aminti:spirometre, dinamometre electrice, generatoare de semnal pentru eliminerea oboselii, stroboscop pentru determinarea gradului de oboseala.Aparaturaa fost realizata de elevii cursului de calificare postliceala radio –Tv, in partea electronica si de elevii scolii profesionale, in partea mecanica.
O atentie deosebita o au activitatile extrascolare din zona culturala, cum ar fi ansamblurile folclorice, echipele de dansuri, cantareti de muzica populara, etc.Pe parcursul catorva ani , scoala a devenit laureate a festivalului “Cantarea Romaniei”, atat in judet cat si pe plan national.
Perioada de dupa 1985 s-a caracterizat printr-o crestere spectaculoasa a numarului de elevi cifra depasind 3000, aceasta cifra se mai regaseste si in anul de studiu 1989-1990.Urmeaza un declin, apoi cu un efort sustinut si un plan managerial adecvat in anul scolar 1997-1998 se reia programul de dezvoltare a bazei materiale cu calculatoere si un atelier de bijuterie.
In luna aprilie 1999, scola primeste vizita de evaluare areprezentantilor Comisiei Nationale de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar.Afost evaluat pozitiv procesul didactic, programul managerial, calitatea managementului, imaginea si misiunea scolii in comunitate, resursele materiale, etc.
Incepand cu 1 septembrie1999 noua echipa menegeriala formata din: prof.ing.Pintea Dorina-director si prof.Raicov Camelia-director adjunct (tandem de succes ce dainuie pana in prezent) aduce imbunatatiri substantiale ale aspectului interior, incepand cu secretariatul, contabilitatea, directiunea si altor spatii.S-a reconditionat mobilierul, zugravit incaperile, s-au inlocuit perdelele si cate si mai cate.A fost reamenajata biblioteca scolii, s-au dotat la un nivel de exigenta deosebita multe cabinete si laboratoare. Promovabilitatea la clasele de profesionala a crescut la 100% iar la clasele de liceu examenul de bacalaureat adus un procent de promovabilitate de peste 90% in conditiile in care procentul de promovabilitate al acestui examen pe tara ajunge la un procent de 70%, aceste procente spun de la sine calitatea si profesionalismul oamenilor acestei scoli.
Au avut şi au în mâna destinele şcolii:
"Gloria este menita doar acelora care au puterea să o dispretuiasca" - Socrates
Directorii ce au condus frâiele acestei şcoli de-a lungul anilor:
- Dr.Tocitu Ioan (perioada 1956 -1977 )
- Prof.Giura Gheorghe (perioada 1978-1985)
- Ing.Werth Horst (perioada 1985-1995)
- Ing.Boşca Adrian (perioada 1995-1999)
- Ing.Pintea Dorina (începând din 1999 şi în continuare)
Temelii serioase pentru oconstructie solida.Start reusit.
Cei cu care ne mandrim si au crescut reputatia scolii:
-editia 1996
Eleva Chifan Monica castiga locul I la meseria frizer, iar Lele Crinuta primeste locul I la meseria coafor
-editia 1997
Elevului Husan Sorin I se acorda o mentiune la meseria de croitor imbracaminte pentru barbati.
-editia 1998
Nemet Melita Iulia castiga locul I la meseria frizer, in timp ce trei mentiuni revin elevilor:Gubici Melindala meseria croitor imbracaminte pentru barbate, Codau Rita Margareta la meseria coafor, precum si Balici Vasile Ovidiu la meseria autoturisme. croitor imbracaminte pentru barbati.
-editia 1999
Elevele Jebeleanu la meseria frizer si Rider Manuela la disciplinele istoria cooperatiei si doctrina si legislatie cooperatista primesc locul I, la meseria coafor eleva Rosus Iulisca a cucerit locul II iar la specializarea croitor femei Matei Mihaela la fel ca si elevul de la specialitatea tinichigerie Bornar Cristian li s-a acordat o mentiune.
-editia 2000
Elevul Horvat Adrian Iosif locul I la meseria frizer, Rieder Manuela primeste locul III la disciplina utilizarea calculatorului, iar eleva Anitei Mihaela Mirabela primeste o mentiune la meseria coafor.
-editia 2001
Elevele Criste Monica la meseria coafor, Pandurescu Elena la specializarea contabil, precum si elevul Crisan Cosmin la disciplina utilizarea calculatorului au trait bucuria cuceririi primului loc. O mentiune se acorda elevei Trif Angela la meseria frizer,iar un loc III l-a obtinut Peptar Daniela la specialitatea croitor imbracaminte pentru femei, i se acorda o mentiune lui Vuia Radu la meseria mecanic auto.
-editia 2002
ElevulWalter Thomas Marian obtine locul I la meseria frizer, iar la meseria cofor precum si mecanic auto elevilor Gherghel Mihaela si Vataman Ciprian li se acorda o mentiune.
-editia 2003
Kacso Alina primeste locul I la meseria coafor, elevul Gusa Cosmina obtinut mentiune specializarea mecanic auto, Putnic Adina castiga locul III la meseria frizer, la disciplinele istoria cooperatiei si doctrina si legislatie cooperatista eleva Voicu Mirela cucerit locul I
-editia 2004
Elevul Gusa Cosmina obtinut mentiune specializarea mechanic auto, Cojocar Diana Corina castiga locul II la meseria frizer, Krohn Nicoleta primeste locul II la meseria coafor, la disciplinele istoria cooperatiei si doctrina si legislatie cooperatista eleva Voicu Mirela Camelia cucerit locul I iar la specializarea coafor stilist Istoc Ramona a ocupat locul I.
-editia 2005
Eleva Draghici Dana obtinut locul I la meseria coafor, la disciplinele istoria cooperatiei si doctrina si legislatie cooperatista eleva Stefanoiu Alina cucerit locul I iar la specializarea coafor stilist Szollosi Iboya a ocupat locul III, iar la specializarea ospatar (chelner)vanzator in unitatile de alimentatie elevul Badea Razvan a ocupat locul I.
-editia 2006
Eleva Chiribisan Florentina castiga locul II la meseria frizer, Pisu Elena Corina a obtinut locul II la meseria coafor, la disciplinele istoria cooperatiei si doctrina si legislatie cooperatista eleva Gatej Lenuta cucerit locul I iar la specializarea coafor stilist Riscou Ioana Mihaela a ocupat locul III, iar la specializarea ospatar (chelner)vanzator in unitatile de alimentatie eleva Ghencioiu Florentina a ocupat locul I.
-editia 2007
Eleva Toth Hainal Csila castiga locul II la meseria frizer, Gatej Lenuta a obtinut locul I la meseria coafor, iar la specializarea ospatar (chelner)vanzator in unitatile de alimentatie eleva Dinu Paul Constantin a ocupat locul I (Grup Scolar de Arte si Meserii “Spiru Haret”- Timisoara a participat cu concurenti doar la aceste specializari).
"Taina fundamentată a tinereţii nu stă în puterea de a înfăptui orice,
ci în puterea credinţei că poţi înfăptui orice ."
Grup Scolar de Arte si Meserii “Spiru Haret”- Timisoara se bucura de experienta unui numar de cadre didactice cu vechime in institutie ce ajuta cadrele tinere, entuziaste sa sustina modernizarea procesului de invatamant.
Accelerand procesul de inoire a echipamentelor de specialitate, de imbunatatirea conditiilor de desfasurare a actului didactic,cuplul de directori, tinar, energic si motivate nu schimba doar interioarele imobilelor pe care le administreaza, ci si interiorul fiintelor pe care le coordoneaza profesional.
Confruntata cu o competitie dura, nemiloasa in domeniul pregatirii profesionale existenta la nivelul intregului municipiu Timisoara, Scoala cooperatiei mestesugaresti face eforturi de a atrage si incuraja pe tineri sa invete o meserie sau o specializare ceruta de consumatorii de servicii din oras si de ce nu din toata tara.
